ETIMOLOGIE

CUVÂNTUL PAȘTI (ACCEPTAT ȘI CA PAȘTE) PROVINE ÎN LIMBA ROMÂNĂ DIN FORMA BIZANTINO-LATINĂ PASTIHAE A CUVÂNTUL DE ORIGINE EVREIASCĂ PESAH (TRECERE), MOȘTENIT DE EVREI DE LA EGIPTENI. EVREII NUMEAU PASEHA (PAȘTI) — SAU SĂRBĂTOAREA AZIMILOR — SĂRBĂTOAREA LOR ANUALĂ ÎN AMINTIREA TRECERII PRIN MAREA ROȘIE ȘI A ELIBERĂRII LOR DIN ROBIA EGIPTULUI (IEȘIRE XII, 27), CARE SE PRĂZNUIA LA 14 NISAN ȘI COINCIDEA CU PRIMA LUNĂ PLINĂ DE DUPĂ ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ.

TERMENUL EBRAIC DE PAȘTI A TRECUT DECI ÎN VOCABULARUL CREȘTIN PENTRU CĂ EVENIMENTELE ISTORICE CARE SUNT COMEMORATE ÎN SĂRBĂTOAREA CREȘTINĂ, ADICĂ PATIMILE, MOARTEA ȘI ÎNVIEREA DOMNULUI AU COINCIS CU PAȘTILE EVREILOR DIN ANUL 33. ÎNSĂ ESTE DE LA SINE ÎNȚELES CĂ OBIECTUL SAU MOTIVUL PAȘTILOR CREȘTINE ESTE CU TOTUL ALTUL DECÂT AL PAȘTILOR EVREILOR, ÎNTRE VECHEA SĂRBĂTOARE IUDAICĂ ȘI CEA CREȘTINĂ NEFIIND ALTĂ LEGĂTURĂ DECÂT UNA DE NUME ȘI DE COINCIDENȚA CRONOLOGICĂ.

O ALTĂ INTERPRETARE, RĂSPÂNDITĂ ÎN SECOLELE TRECUTE LA CATOLICI, A FOST ACEEA DE PASCHA – PASSIONE, DE LA PASSIONE – SUFERINȚĂ (ÎN GREACĂ ΠΆΣΧΩ (PÁSCHO – SUFĂR), ΠΆΣΧΕΙ (PÁSCHEI – SUFERĂ).

UNELE LIMBI GERMANICE NUMESC ACEASTĂ SĂRBĂTOARE DUPĂ ZEIȚA EOSTRE:

  • GERMANĂ OSTERN (DAS), GERMANA SUPERIOARĂ MEDIEVALĂ: ŌSTEREN DIN VECHEA GERMANĂ SUPERIOARĂ: ŌSTARUN, ŌSTARŪN (FORMĂ LA PLURAL)
  • ENGLEZĂ EASTER, DIALECT NORTHUMBRIAN: EOSTRE (ÎN ENGLEZA MEDIEVALĂ: ESTER, ESTRE DIN ENGLEZA VECHE: ĒASTER, ĒASTRE. ALTE DENUMIRI ALE ZEIȚEI MAME A FERTILITĂȚII, REÎNVIERII ȘI ZORILOR: OSTARE, OSTARA, OSTERN, EOSTRA, EOSTRE, EOSTUR, EASTRA, EASTUR, AUSTRON AND AUSOS). LA GRECI, ZEIȚA ERA NUMITĂ EOS IAR LA ROMANI AURORA.

ROMÂNII, CUM LE ESTE OBICEIUL, AU PRELUAT AMBELE FORME.

AMBELE DENUMIRI, GERMANĂ ȘI ENGLEZĂ, PROVIN DIN RĂDĂCINA INDO-EUROPEANĂ AUS — A STRĂLUCI

SURSA:  http://ro.wikipedia.org/wiki/Pasti